O exoplanetă roz, descoperită la o distanță de 57 ani-lumină de Terra

GJ 504b este totodată, potrivit NASA, cea mai mică exoplanetă (din punctul de vedere al masei) care a putut fi observată și fotografiată până în prezent cu ajutorul tehnicilor de imagistică.

Totuși, GJ 504b are o masă de patru mai mare decât masa planetei Jupiter și are o mărime comparabilă cu aceasta.

Michael McElwain, membru al echipei de la Goddard Space Flight Centre din Greenbelt care a făcut această descoperire, a spus: „Dacă am putea călători pe această planetă uriașă, am vedea acolo o întreagă lume care încă strălucește din cauza căldurii degajate de procesul de formare a planetei, într-o culoare de vișiniu închis sau fucsia întunecat”.

„Camerele noastre în infraroșu au descoperit că această culoare are o nuanță de albastru mult mai pronunțată decât alte cea de pe alte planete fotografiate, ceea ce ar putea să indice faptul că atmosfera ei are mai puțini nori”, a adăugat cercetătorul american.

GJ 504b urmează o orbită care este de aproape nouă ori mai mare decât orbita lui Jupiter în jurului Soarelui, fapt care pune sub semnul întrebării teoriile actuale despre felul în care se formează planetele gigantice.

Potrivit unei teorii larg acceptată în zilele noastre, denumită „modelul de acumulare a nucleului”, planetele ca Jupiter își încep viața în discul format din deșeuri bogate în gaze din jurul unei stele tinere, a explicat Francis Reddy de la NASA.

Un nucleu format din coliziunea unor asteroizi și comete formează „sâmburele” viitoarei planete și, atunci când acel nucleu ajunge la o masă suficient de mare, forța lui gravitațională atrage cu rapiditate gazele din discul stelar, pentru a forma noua planetă.

Această teorie se aplică pentru planetele din Sistemul Solar până la orbita lui Neptun, însă chestiunea devine ceva mai problematică atunci când vine vorba de planete care s-au format la distanțe mai mari de stelele lor.

Planeta roz GJ 504b se află la o distanță de 43,5 unități astronomice de steaua ei – de 1,5 ori mai mare decât distanța dintre Neptun și Soare.

Markus Janson, cercetător la Universitatea Princeston din New Jersey, a spus: „Aceasta esta una dintre planetele al cărei mod de formare este cel mai greu de explicat. Descoperirea ei implică faptul că trebuie să luăm serios în considerare teoriile alternative despre modul de formare a planetelor sau, poate, să reanalizăm unele dintre ipotezele de bază din modelul de acumulare a nucleului”.

Astronomii spun că GJ 504b are o temperatură medie de 237 grade Celsius. Steaua ei, GJ 404, cunoscută și sub denumirea „59 Virginis”, este ușor mai caldă decât Soarele nostru și poate fi văzută în constelația Fecioarei cu ochiul liber.

Studiul despre exoplaneta GJ 504b a fost publicat în revista The Astrophysical Journal.